Marea mulțime în templu

sau

În ce parte a templului slujește marea mulțime

(Discuția care urmează pleacă de la premisa biblică că marea mulțime este văzută de Ioan

slujind în templu la un timp după venirea ei din necazul cel mare)

 

    Templul din Apocalips are o parte în cer, în prezența imediată a lui Dumnezeu, și una pe pământ. În care dintre acestea slujește marea mulțime?

    Un argument invocat de unii pentru amplasarea marii mulțimi în cer, ca destin final, este faptul că ea este văzută de Ioan în viziune slujind lui Dumnezeu înaintea tronului în templul lui (în naos). Pe de altă parte, este cunoscută tentativa de demontare a acestui argument prin extinderea noțiunii de "naos" la curțile exterioare ale templului, care sunt invadate de națiuni (Apoc. 11:1, 2). Dacă marea mulțime este în una dintre aceste curți, atunci ea este pe pământ, tot așa cum sunt și națiunile invadatoare. Poate fi făcută însă această extindere? Și dacă nu, se găsește marea mulțime în cer?

Notă: În această discuție destinațiile "în cer" sau "pe pământ" sunt convenționale. Diferențierea care exista în antichitate în ce privește accesul în curțile și sanctuarul templului pentru diferite categorii (națiuni și israeliți, leviți și preoți) reprezintă grade diferite de apropiere spirituală de Dumnezeu în serviciul sacru, nu domenii de existență unde oamenii pot ajunge ca răsplată.

    Apocalips 7:15 arată că marea mulțime din toate națiunile slujește în templu (gr. naos). Aceasta înseamnă în Sfânta sau în Sfânta Sfintelor, pentru că Apocalips 11:2 elimină curtea exterioară de la a fi o parte a templului, în sensul special de naos. Altarul de aramă (care se găsea în curtea preoților și leviților), fiind menționat distinct, sensul "templului" pare să fie limitat aici la clădirea compusă din Sfânta și Sfânta Sfintelor (În limba greacă a Noului Testament există și un alt cuvânt care poate fi tradus cu templu, hieron, dar care se referă la întregul complex al templului).

    Cuvintele din Apocalips 11:2 arată că națiunile pot dispune de curtea "din afara templului (naosului)". Această curte este curtea în care aveau acces numai preoții și leviții. Astfel cei afectați de invazia națiunilor sunt în primul rând aceștia. "Preoții" sunt creștinii care se găsesc în viață la începutul celor 42 de luni ale necazului celui mare. "Leviții" sunt marea mulțime care începe să se formeze în curtea "dată neamurilor" pe baza convertirii unora dintre oamenii acestora (comp. Zah. 14:16). Apariția, serviciul și numărul marii mulțimi multinaționale din curtea templului sunt rezultate nescontate ale necazului celui mare. În acest sens curtea de afară a templului a fost lăsată 'nemăsurată'. Națiunile au invadat curtea pentru a ataca, dar în contact cu preoții ele se vor disocia în atitudinea lor asemenea "oilor" și "caprelor din ilustrația lui Isus"  (Mat. 25:31-46). Saul a plecat la Damasc pentru a-i aresta pe discipolii lui Isus, dar această tentativă a avut ca rezultat convertirea lui la creștinism.

 

Schimbare: preoți în Sfânta Sfintelor și leviți în Sfânta!

    Cortul și templul din antichitate erau pe pământ. O parte a lor (Curtea și Sfânta) reprezenta lucruri cu care Isus ca mare preot și creștinii ca subpreoți aveau să vină în contact în serviciul lor religios în viața actuală, iar o altă parte (Sfânta Sfintelor) a reprezentat prezența lui Dumnezeu care se găsește în cer și în care prezență Isus a intrat după înviere și înălțare (Evr. 9:7, 8, 12, 24). În mod asemănător, templul (văzut în viziune parțial în cer, parțial pe pământ) din Apocalips 11:2 are o parte care reprezintă lucruri de pe pământ (despre curte se spune explicit că este pe pământ pentru că este invadată de națiuni) și o parte care reprezintă tronul sau prezența lui Dumnezeu din ceruri. Astfel, la ambele temple, nu locul unde se află sau este văzut templul este esențial pentru a stabili ce reprezintă părțile lui, adică dacă un loc mai apropiat sau mai îndepărtat de Dumnezeu (să spunem "din cer" sau "de pe pământ"), ceva din viața actuală sau din cea viitoare, ceva din creația aceasta sau din noua creație (comp. Apoc. 11:19).

    După necazul cel mare, la începutul Mileniului preoții, asemenea lui Isus, "intră" prin învierea întâi dincolo de perdea, în Sfânta Sfintelor, în locul unde intra numai marele preot o dată pe an. Acest lucru este posibil prin corpul nou de care vor dispune și care va permite o apropiere specială de prezența lui Dumnezeu. Situația nu are echivalent în practica de la cort și nici de la templul lui Solomon, pentru că acolo numai marele preot intra în Sfânta Sfintelor. Această excepție este un indiciu că la acest timp templul antic nu mai reprezintă fidel realitățile spirituale. De fapt, așa cum națiunea, preoții și templul și-au pierdut semnificația (inclusiv cea profetică) la moartea de sacrificiu a lui Isus, tot așa și realitățile simbolizate de acestea se pare că încetează la sfârșitul celor 42 luni menționate în Apocalips 11:2. Templul din viziunea lui Ioan preia (încă de la începutul celor 42 luni) noile realități pentru a le reprezenta într-un mod mai potrivit. În curtea preoților invadată de națiuni și mai târziu în Sfânta acestui templu se găsește după necazul cel mare o mulțime nenumărată de oameni care slujesc zi și noapte ca leviți! Și în secolul întâi a existat o suprapunere de temple în sensul că Isus slujea ca mare preot într-un templu spiritual cu începere de la botezul lui, aducându-se pe sine însuși ca jertfă, în timp ce preoții și leviții evrei slujeau la altarul lor încă legitim din templul literal.

    Chiar dacă marea mulțime se formează pe parcursul necazului, reacționând așa ca și gabaoniții din timpul lui Iosua, care și-au schimbat hainele pentru a se putea salva și care au ajuns să slujească la templu asemenea leviților, ea "intră" și începe să slujească în Sfânta, conform viziunii din Apocalips 7:9-17, abia după necazul cel mare, în Mileniu, când preoții consacrați nu mai sunt acolo, aceștia având acces prin perdea în Sfânta Sfintelor. Acesta este sensul cel mai probabil în care marea mulțime internațională este văzută aducând serviciu sacru chiar în templu (naos), și nu în vreo curte exterioară, a treia a națiunilor, a doua a israeliților sau chiar prima a preoților și leviților.

    La templele prefigurative din antichitate leviții slujeau în curte, ajutându-i pe preoți, dar nu intrau în Sfânta. Ei reprezintă oameni care exercită credință în sângele vărsat al lui Isus, dar nu cred că ei înșiși sunt unși ca preoți spirituali. Marea mulțime care se formează pe parcursul necazului prin sprijinul dat creștinilor aflați în persecuție corespunde acestui statut. Curtea și hainele albe simbolizează condiția dreaptă în care oamenii pot ajunge în urma îndreptățirii prin credința în jertfa lui Isus (comp. 7:14). Așa cum leviții din Israel au slujit în beneficiul triburilor laice sub conducerea preoților, marea mulțime va sluji în beneficiul omenirii, ajutând la apropierea ei de Dumnezeu. În acest sens leviții vor fi "preoți"! Ieremia a profețit:

    "Dacă puteți să rupeți legământul legământul meu cu ziua și legământul meu cu noaptea, așa încât ziua și noaptea să nu mai fie la timpul lor, atunci se va putea rupe și legământul meu cu sjlujitorul meu David, așa încât să nu mai aibă un fiu care să domnească pe scaunul lui de domnie și cu leviții, preoții, slujitorii mei. Ca oștirea cerurilor, care nu se poate număra, și ca nisipul mării, care nu se poate număra, așa voi înmulți sămânța slujitorului meu David [preoții deveniți regi] și pe leviții care-mi slujesc [leviții deveniți preoți]". - Ier. 33:19-22).

    În mod corespunzător în Isaia 56:6, 7 s-a profețit: "Pe fiii străinilor care se vor alipi de DOMNUL ca să-i slujească... îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt și-i voi umple de veselie în casa mea de rugăciune. Arderile lor de tot și jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu". Desigur, un templu la care intrarea în Sfânta nu mai este limitată la preoții levitici sau în care leviții care le iau locul sunt oameni dintre națiuni, este mai degrabă o casă generală de rugăciune. Primind acces până în Sfânta, marea mulțime internațională de "leviți" ajunge "înaintea tronului". La fel cum altarul de aur din Sfânta era înaintea chivotului, a tronului lui Dumnezeu din templu, fiind despărțit doar de perdea (vezi Apocalips 8:3). În acest sens marea mulțime va sluji în naos "înaintea tronului" lui Dumnezeu. Timp de 1000 de ani ea va continua să aibă parte de binecuvântările lui Dumnezeu pentru omenire în condiția spirituală reprezentată de Sfânta - 'dincoace de perdea' - și să substituie preoții! Cuvintele care urmează imediat descrierii poziției și serviciului neîntrerupt în templu al marii mulțimi, arată răsplata care o va aștepta în urma acestui serviciu:

    "Cel care stă pe scaunul de domnie își va întinde cortul peste ei. Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai bate nici soarele, nici vreo altă arșiță, pentru că Mielul, care este în mijlocul scaunului de domnie, îi va păstori și îi va duce la izvoarele apelor vieții; și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor". - Apoc. 7:15-17; 21:3, 4.

    Referior la poziția indicată de expresia "înaintea [gr. enopion, în vederea] tronului lui Dumnezeu", unii argumentează că lucrurile din Apocalips aflate "în vederea" lui Dumnezeu se găsesc strict în prezența lui cerească, deci și marea mulțime, alții că acestea se pot găsi și pe pământ, în sensul că pământul însuși este "în vederea" sau "înaintea" lui Dumnezeu, deci și marea mulțime. Un lucru care scapă însă din atenție, și la unii și la alții, este că marea mulțime se găsește înaintea lui Dumnezeu în templu, astfel că situarea ei "înaintea scaunului de domnie" indică o apropiere de chivot, de locul prezenței lui Dumnezeu, în sensul dreptului de a sluji la templu. Deși inițial s-au aflat departe în ce privește acest drept, fiind neisraeliți și neleviți, membrii marii mulțimi "și-au spălat hainele [procedură cerută leviților] și le-au albit în sângele Mielului. De aceea ei sunt înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu și-i slujesc zi și noapte în templul său" (Apoc. 7:14, 15). Despre privilegiile leviților s-a spus profetic: "Ei aveau să stea în fiecare dimineață și în fiecare seară, ca să laude și să mărească pe DOMNUL, și să fie neîncetat înaintea DOMNULUI" (1 Cron.23:30, 31). Concluzia care se desprinde este că prezența și poziția avansată în templu a marii mulțimi - "înaintea" tronului lui Dumnezeu în Sfânta - descrie statutul ei religios special, nu amplasarea fizică în cerul spiritual sau pe pământ în raport cu Dumnezeu. Este vorba despre un privilegiu de serviciu, nu despre o răsplată pentru un serviciu deja făcut. Gabaoniții "au plătit" pentru faptul că au fost lăsați în viață cu serviciul pe care urma să-l facă la templu. Marea mulțime își va primi răsplata adevărată după 1000 de ani de serviciu.

 

__________________________

 

 

 

 

 

 

 

 

În broșura sa Where Is The Great Crowd Serving God? John Mitchell a reprodus această imagine din Turnul de veghe din 15 august 1980, p. 17 (un periodic Martorilor lui Iehova), ca să arate cât de departe au presupus aceștia că este situată marea mulțime de locul care ar putea fi considerat “înaintea tronului”. De asemenea ca să ilustreze ce extindere s-a dat semnificației cuvântului 'naos'  în care slujește marea mulțime. John Mitchell este convins că Martorii au eșuat în a explica prezența marii mulțimi în naos, și că ea se găsește astfel în cer! El comite însă propria lui greșeală de extindere a semnificației, când aplică reprezentarea cerească (convențional "cerul") la ambele părți ale naosului (nu doar la Sfânta Sfintelor). Întrucât aceste "extinderi" în ce privește naosul sunt puncte de vedere opuse în dezbaterea pentru stabilirea "locului" marii mulțimi, cunoașterea lor se poate dovedi foarte utilă. - Rezumat al broșurii (engl). Mai jos este disponibilă traducerea în română.

 

 

__________________________

 

 

 

Unde slujește marea mulțime lui Dumnezeu?


Rezumat al broșurii cu același nume care discută unul dintre litigiile principale ale scandalului de la sediul Watch Tower în 1980, în cuvintele autorului Jon Mitchell, fost secretar al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova
 

    Unde este "marea mulțime" din Apocalips 7:15? Una dintre învațăturile principale ale Martorilor lui Iehova este că grupul descris în acest verset se află pe pământ. Martorii cred că marea majoritate a celor răscumpărați vor fi binecuvântați cu viață umană veșnică pe pământ, în timp ce numai o "turmă mică" de 144.000 vor merge în cer să servească cu Cristos. Astfel, una dintre doctrinele principale ale Societății Watchtower este că există de fapt două clase de creștini - clasa pământească și clasa cerească. Martorii sunt învățați că Cristos este mediatorul doar al celor 144.000 de membri "unși" ai clasei cerești (Vezi articolul Turnului de veghe din 11/15/79 "Să beneficiem de 'un mediator între Dumnezeu și oameni'", la subtitlul "Mediator pentru câți?", în special paragraful 12 de la pagina 24 și paragraful 22 de la pagina 26. Vezi de asemenea Întrebări de la cititori din Turnul de veghe din 4/1/79, "Este Isus 'mediatorul' doar al creștinilor unși?"). Cei din clasa pământească nu sunt deci în legământul cel nou mediat de Cristos și se bucură de o relație cu Dumnezeu doar în virtutea asocierii lor cu cei care mărturisesc că sunt rămșița celor 144.000 care se află încă pe pământ (Acest număr se raportează a fi mai mic de 9.000 din peste 5 milioane de membri în întreaga lume în 1998. Numărul curent poate fi văzut pe pagina web Statistici ale Martorilor lui Iehova la Centrul de informații pentru Martorii lui Iehova (http://www.aracnet.com/~muramoto/).

    Această învățătură referitoare la două clase a ajuns sa fie pusă sub semnul întrebării de către unii membri ai personalului de la sediul central al Societății Watchtower, atât în timpul cât și după evenimentele care au zguduit acest segment al comunității Martorilor în 1980. La vremea aceea Jon Mitchell era secretar la Betel (denumirea dată sediului central al Martorilor) și servea atât în Departamenul Serviciu cât și la "Birourile etajului zece" unde lucrau câțiva dintre membrii Corpului de Guvernare. Aceasta l-a făcut să fie la curent cu unele chestiuni din culise legate de acesta și de alte subiecte de interes din vremea aceea (Unele dintre observațiile făcute de Jon în legătură cu aceste evenimente apar în cartea publicată de Commentary Press, Conflictul Conștiintei de Raymond Franz, la paginile 290, 291 și 295).

    Rezumatul care urmează explică câteva dintre discrepanțele sesizate în legătură cu învațăturile Societații referitoare la Apocalips 7: 9-17 și arată cum acestea l-au dus pe Jon la propriul său "conflict al conștiinței". Pentru a înțelege subiectul și implicațiile acestei controverse, este esențial să înțelegem semnificația celor două cuvinte grecești, naos și hieron, cu aplicare la templul lui Dumnezeu în Biblie.

    Hieron este cuvântul grecesc pentru întregul complex al templului, cu toate structurile și curțile adiacente. Naos se referă la sanctuarul interior al templului care includea Sfânta și Sfânta Sfintelor.

    Distincția dintre acești doi termeni este bine definită în Turnul de veghe din 15 august 1960. La pagina 493, paragraful doi al articolului intitulat "Templul din vremea apostolilor" explică capitolul al doilea din Ioan (care descrie prezența schimbătorilor de bani și a animalelor care erau vândute și cumpărate în templu), spunând:

    Ce fel de clădire putea fi aceasta care să aibă spațiu pentru un asemenea trafic? Realitatea este că acest templu nu era doar o clădire, ci un număr de structuri din care sanctuarul templului era centrul. În limba originală acest lucru este foarte bine clarificat, autorii Scripturilor distingând între cele două prin folosirea cuvintelor hieron și naos. Hieron se referă la întregul teritoriu al templului, în timp ce naos se aplică la structura templului însuși, succesorul tabernacolului din pustie. Astfel Ioan ne spune că Isus a găsit tot acest trafic în hieron.

 

 

 

 

 

 

Pagina 493 a ediției Turnului de veghe din 15 august 1960 identifică în mod corect partea exterioară a teritoriului templului (unde Biblia spune că se aflau schimbătorii de bani) prin cuvântul grecesc hieron.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu douăzeci de ani mai târziu însă, ediția din 15 august 1980 a Turnului de veghe, pagina 15, a indicat într-un mod care induce în eroare că schimbătorii de bani s-ar fi aflat în partea de templu descrisă prin cuvântul naos. Aceasta s-a întâmplat într-un articol destinat să susțină învățătura Societații că "marea mulțime" este o clasă pământească, în ciuda prezenței ei în naos-ul lui Dumnezeu, conform cu Apocalips 7:15. Subiectul articolului și stilul scriitorului indică spre F.W. Franz ca autor al ambelor articole (Sanctuarul templului, naos-ul, reprezintă cerul în Biblie).

 

    În acord cu aceasta, în tradurecea literală, cuvânt cu cuvânt, a textului grecesc din The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures:

hieron este tradus "templu"
naos este tradus "locuința divină"



Învățătura Watchtower despre marea mulțime din Apocalips 7:15


    Apocalips 7:15 în Traducerea Lumii Noi spune despre "marea mulțime":

De aceea stau ei in picioare înaintea tronului lui Dumnezeu; și-i slujesc zi și noapte în templul său; și Cel care șade pe tron își va întinde cortul său peste ei.

    Comentând aceste cuvinte, Turnul de veghe din 1 decembrie 1972 spune la pagina 722:

Această viziune frumoasă prezintă "marea mulțime" internațională slujindu-i lui Iehova în templul său, adică în curțile pământești rezervate acelora care nu sunt israeliți spirituali, cu alte cuvinte în "curtea neamurilor".

    În mod similar, ediția din 1 iulie 1996 a Turnului de veghe spune la pagina 20:

Așa cum a fost prezis, marea mulțime "i se închină lui Dumnezeu zi și noapte în templul său." ... Întrucât membrii ei nu sunt preoți, israeliti spirituali, Ioan se pare că i-a văzut stând în picioare în templu în curtea exterioară a națiunilor [sublinierea noastră].

    Această învățătură este ilustrată și printr-o schiță în editia din 15 august 1980 a Turnului de veghe la pagina 17. Aici desenatorul prezintă explicit "marea mulțime" cu ramuri de palmier în curtea exterioară a națiunilor aflată dincolo de soreg (zidul de separare).

 

Perspectiva Societății Watchtower despre "Aranjamentul Templului lui Iehova". Se observă prezentarea curții neamurilor ca un loc unde închinatorii fericiți ai lui Dumnezeu îi aduc serviciu sacru zi și noapte. Aceasta contrastează izbitor cu felul în care folosește Biblia această curte pentru a simboliza o perioadă de oprimare din partea celor care nu sunt numărați printre închinătorii adevărați în Apocalips 11:2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Discrepanța din Traducerea Lumi Noi

    Cineva ar putea crede că ceea ce redă Traducerea Lumii Noi ca "templu" în Apocalips 7:15 este cuvântul grecesc hieron. Însă o examinare a acestui text în versiunea Kingdom Interlinear of the Greek Scriptures arată că în acest verset apare cuvântul naos, nu hieron. Traducerea Kingdom Interlinear redă în mod potrivit acest cuvânt prin "locuința divină" în traducerea cuvânt cu cuvânt sub originalul grecesc, însă prezența lui în acest text este desconsiderată în coloana adiacenta din engleză prin redarea cu "templu" (Naos este de asemenea tradus prin "templu" în Apocalips 3:12 în Traducerea Lumii Noi, însă în toate celelalte locuri unde apare acest cuvânt în Apocalips este redat prin "sanctuar" sau "[sanctuarul] templului" - Apoc 11:2,19; 14:15; 15:5-8; 16:1,17).

    Zvonuri despre învațături "apostate" au ajuns la urechile Corpului de Guvernare în 1980 și lucrătorii de la Betel au fost atenționați să nu plece urechea la ele. Totuși conducerea a realizat că se confruntă cu o dilemă și au încercat să îndulcească situația promițând că urma să vină răspunsuri în literatura Societățtii și în comentarii speciale televizate prezentate de către membrii Departamentului de scriere și de către alții la mesele de dimineața. Ediția din 15 august 1980 a Turnului de veghe s-a ocupat de întrebările referitoare la interpretarea Scripturii dată de Societate cu privire la cele două clase într-un articol intitulat "'Marea mulțime' slujește - Unde?" Autorul se presupune că a fost Frederick Franz. Articolul a încercat să dovedească că cuvântul naos este folosit în Biblie uneori cu sensul de întregul complex al templului, nu doar de sanctuarul interior (Acesta este un punct crucial, întrucât sanctuarul interior reprezintă cerul). Tabelul alăturat a apărut la pagina 15 cu pretenția că prezintă exemple unde naos se referă la "întregul templu", inclusiv curtea națiunilor.
 


 

Traducerea textului de mai sus:

Cuvântul grecesc na-os' se referă adesea la sanctuarul interior care reprezintă cerul însuși

-  DAR întregul templu (na-os' ) a fost în construcție 46 de ani

-  Întregul templu (na-os' ) a fost distrus ca judecată de la Dumnezeu

-  Isus a scos afară pe schimbătorii de bani din curțile templului exterior (na-os' )

-  Iuda a aruncat înapoi cei 30 de arginți în templul exterior (na-os' )

-  Deci este corect că "marea mulțime" îi slujește lui Dumnezeu în curtea

   pământească a templului spiritual


    În mod normal Martorii lui Iehova se mulțumesc să accepte informațiile prezentate în Turnul de veghe fără să le verifice. Însă în cazul de față, unii dintre cei mai respectați și admirați membri din conducerea de la sediul central al Watchtower au fost excomunicați pe motive de "apostazie". Aceasta a stârnit și pe alți membri să verifice informațiile prezentate, iar ceea ce au descoperit a fost șocant. Articolul din Turnul de veghere nu a oferit citate scripturale pentru afirmatiile de mai sus. Însă, contrar implicațiilor clare din tabelul concluziv, consultarea propriei versiuni a Societății, Kingdom Interlinear of the Greek Scriptures, a dezvăluit că cuvântul naos nici măcar nu apare în două dintre relatările biblice la care se făcea aluzie. Mai degrabă cuvântul hieron, nu naos, apare în toate versetele care descriu evenimente următoare:

Isus a scos afară pe schimbătorii de bani din curtea exterioară a templului (hieron, nu naos). (Vezi Matei 21:12; Marcu 11:15; Luca 19:45 și Ioan 2:14, 15 în Kingdom Interlinear)

Întregul templu (hieron, nu naos) a fost distrus ca expresie a judecății lui Dumnezeu. (Vezi Matei 24:1, 2; Marcu 13:1-3 și Luca 21:5, 6 în Kingdom Interlinear)

    In plus, cercetarea a arătat că celelalte două cazuri menționate (Matei 27:5 și Ioan 2:19, 20) nu erau nici pe departe exemple indiscutabile de texte în care termenul naos se folosește pentru a descrie întregul teritoriu al templului.

    Această crasă reprezentare greșită a Scripturilor (iar acum și tratament greșit a creștinilor sinceri, în spiritul lui Matei 24:48, 49 și 3 Ioan 9, 10) cu scopul de a susține doctrina Societății au tulburat profund pe cei care căutau să verifice informațiile prezentate în articolul Turnului de veghe.

    Cu cât a fost studiată mai mult problema, cu atât a devenit mai clar că Ioan a folosit cuvântul naos în textele relevante din Apocalips cu referire la sanctuarul interior care reprezintă cerul (Vezi de exemplu Apocalips 3:12; 7:15; 11:1, 19; 14:15; 15:5; 16:1, 17 în The Jerusalem Bible). Chiar și una dintre cărțile Societății, Atunci s-a sfârșit taina lui Dumnezeu (1969), spune la pagina 260 referitor la Apocalips 11:2:

Sanctuarul templului sau naos-ul ocupa doar o parte din suprafata templului. [sublinierea noastră]

    Apocalips 11:2 spune în Traducerea Lumii Noi:

Însă curtea care este în afara [sanctuarului] templului (naos) arunc-o și nu o măsura, pentru că a fost dată națiunilor ["Neamurilor" - AV, NEB, Moffat], iar ele vor călca în picioare sfânta cetate timp de patruzeci și două de luni.

    Este în general acceptat de către teologii biblici că "curtea care este în afara" naos-ului, la care se face referire în acest verset, face aluzie la curtea națiunilor de la templul reconstruit de Irod (Vezi de exemplu nota de subsol la acest verset în The New American Bible). E clar că această curte exterioară nu este în nici un caz naos-ul (sanctuarul interior sau "locuința divină" - Interlinear) unde este descrisă "marea mulțime" ca slujind lui Dumnezeu în Apocalips 7:15. Expresia folosită este "în afara" naos-ului și cei care ocupă aceasta curte sunt prezentați drept împotrivitori, nu sprijinitori ai închinării adevărate.

    Un alt punct important este faptul că în Apocalips 7:9, 15 "marea mulțime" este prezentă "înaintea tronului" lui Dumnezeu. După cum indică publicațiile Societății, cuvântul grecesc tradus prin "înaintea" în acest text este enopion și înseamnă literalmente "în vederea [lui]" (Vezi de exemplu pagina 123 a cărții Apocalipsul - grandiosul său apogeu este iminent [1988]). Acest cuvânt grecesc este folosit în mod frecvent pe tot parcursul cărții Apocalips pentru a prezenta obiecte și persoane "înaintea" sau "în vederea" lui Dumnezeu în cer. Observarea versetelor următoare în The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures clarifică lucrurile:

Apocalips 1:4 - "șapte spirite care sunt înaintea (enopion) tronului lui [Dumnezeu]"

Apocalips 4:5 - "șapte lampadare de foc care arde înaintea (enopion) tronului lui [Dumnezeu]"

Apocalips 4:6 - "Și înaintea (enopion) tronului [lui Dumnezeu] este ceva ca o mare de sticlă asemenea cu cristalul"

Apocalips 4:10 - "cei douăzeci și patru de bătrâni se aplecau înaintea (enopion) Celui care șade pe tron ...,

                        și își aruncau coroanele înaintea (enopion) tronului"

Apocalips 7:9 - "o mare mulțime, ... stând în picioare înaintea (enopion) tronului și înaintea (enopion) Mielului"

Apocalips 7:11 -"Și toți îngerii stăteau în picioare în jurul tronului și bătrânii și cele patru creaturi vii

                        și s-au plecat cu fețele înaintea (enopion) tronului și s-au închinat lui Dumnezeu"

Apocalips 7:15 - "De aceea sunt ei [marea mulțime] înaintea (enopion) tronului lui Dumnezeu; și-i aduc serviciu sacru"

Apocalips 8:3 - "Și un alt înger a sosit și a stat în picioare lângă altar, având... tămâie ... s-o ofere împreună

                        cu rugăciunile tuturor sfinților pe altarul de aur care era înaintea (enopion) tronului"

Apocalips 9:13 - "Și am auzit o voce din coarnele altarului de aur care este înaintea (enopion) lui Dumnezeu"

Apocalips 11:16 - "Și cei douazeci și patru de bătrâni care ședeau înaintea (enopion) lui Dumnezeu"

Apocalips 14:3 - "Și ei [cei 144.000] cântă ceva ca o cântare nouă înaintea (enopion) tronului și înaintea (enopion)

                         celor patru creaturi vii și a bătrânilor"

 

    Este evident că, atunci când este privit în context, nu există dubii că "marea mulțime" se află "înaintea tronului" în același fel ca și cele șapte lampadare aprinse, marea de sticlă asemenea cristalului, coroanele celor 24 de bătrâni, îngerii, bătrânii înșiși, cele patru creaturi vii, altarul de aur și cei 144.000.

    Curând după aceste evenimente Jon a demisionat din poziția sa de la Betel după zece ani de serviciu cu timp integral și acum se străduiește să practice creștinismul fără piedicile impuse de o organizație care, în atât de multe cazuri, obstrucționează promovarea adevărului.



ACTUALIZARE - februarie 1998
 

    Într-o surprinzătoare întorsătură doctrinală, doar la nouăsprezece luni după ce ediția din 1 iulie 1996 (pagina 20) a Turnului de veghe a reafirmat poziția susținută de multă vreme referitoare la locul "marii mulțimi", Societatea a schimbat această învățătură. Mai jos este reprodusă noua informație care a fost prezentată într-un chenar gri la pagina 21 a ediției din 1 februarie 1998 a Turnului de veghe, într-un articol intitulat "Alte oi și noul legământ":

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SERVICIU SACRU ÎN TEMPLU

    Marea mulțime aduce închinare împreună cu creștinii unși în curtea pământească a marelui templu spiritual al lui Iehova (Apocalips 7:14, 15; 11:2). Nu există nici un motiv să spunem că ei sunt într-o curte separată a națiunilor. Când Isus a fost pe pământ a existat o curte a națiunilor în templu. Însă în planurile inspirate ale templelor lui Solomon și Ezechiel nu a existat nici o mențiune despre o curte a neamurilor. În templul lui Solomon era o curte exterioară unde israeliții și prozeliții, bărbăți și femei, se închinau împreună. Acesta este modelul profetic al curții pământești a templului spiritual, unde Ioan a văzut marea mulțime oferind serviciul sacru.

    Totuși, numai preoții și leviții puteau să intre în curtea interioară, unde se afla marele altar, numai preoții puteau să intre în Sfânta; și numai marele preot putea să intre în Sfânta Sfintelor. Curtea interioară a Sfintei este considerată o preumbrire a condiției spirituale speciale a creștinilor unși pe pământ. Iar Sfânta Sfintelor reprezintă cerul însuși, unde creștinii unși primesc viață nemuritoare împreună cu Marele lor Preot ceresc. - Evrei 10:19, 20.

Turnul de veghe — 1 FEBRUARIE, 1998 21

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

    Lucrul cel mai izbitor legat de acestă schimbare în învățatură, pe lângă afirmația că "marea mulțime" nu se află într-o "curte separată a națiunilor", este faptul că Societatea a făcut o legătură foarte clară între Apocalips 7:15 și 11:2. "Curtea care este în afara [sanctuarului] templului (naos)" descrisă în Apocalips 11:2 este categoric identificată ca și "curtea pământească a marelui templu spiritual al lui Iehova" ocupată atât de "marea mulțime" cât și de creștinii unși. Când F. W. Franz era în viață (și în anii de după moartea sa la 22 decembrie 1992) Societatea părea că evită cu mare atenție această legătură. Motivul pare să fi fost din cauza distincției evidente dintre sanctuar (naos sau "locuința divină") și curtea exterioară menționată în acest text. Probabil aceasta poate fi observată cel mai clar în modul în care este redată prima parte a versetului în traducerea cuvânt cu cuvânt sub originalul grecesc în Kingdom Interlinear of the Greek Scriptures:

Și curtea (cea) în afara locuinței divine

    Acum însă, organizația a plasat "marea mulțime" direct în interiorul curții descrise la Apocalips 11:2 și a identificat-o în mod clar ca o parte a aceluiași "templu spiritual" despre care Martorii lui Iehova sunt învățați că se referă Apocalips 7:15 când plasează "marea mulțime" în templul [naos] lui Dumnezeu.

    Însă încercarea de a schimba tipul profetic larg acceptat al curții de la curtea neamurilor la curtea exterioara a templului lui Solomon nu rezolvă problema de interpretare a Societății. Indiferent care templu ar alege cineva să-l asocieze cu Apocalips 11:2, fie el cel al lui Solomon, Ezechiel sau Irod, adevărul clar rămâne că această curte pământească este "în afara [sanctuarului] templului (naos)", în timp ce "marea mulțime" din Apocalips 7:15 este prezentată ca fiind în interiorul sanctuarului templului sau naos-ului.

    Este evident că pe întreg parcursul cărții Apocalips termenul naos este folosit in mod repetat cu referire exclusiv la partea cea mai interioară a templului, sanctuarul ceresc în aplicarea lui figurativă. Publicația Societații Atunci s-a sfârșit taina lui Dumnezeu (1969) spune la pagina 260 referitor la Apocalips 11:2:

Sanctuarul templului sau naos-ul ocupa numai o parte din teritoriul templului.

    Ediția din 1986 a The New International Dictionary of New Testament Theology (Vol. 3, pagina 784) face referire la alte versete din cartea Apocalips unde apare cuvântul grecesc naos șsi comentează:

Apocalipsul vorbeste adesea despre templul ceresc (Apoc. 7:15; 11:19; 14:15ff; 15:5-8; 16:1, 17), evident pe baza Ps. 11:4.

    Și Turnul de veghe din 15 august 1980 observă în mod corect la pagina 15:

Cuvântul grecesc naos se referă adesea la sanctuarul interior care reprezintă cerul însuși.

    Pentru a dovedi că "marea mulțime" nu este în sanctuarul ceresc al lui Dumnezeu ar fi nevoie să se demonstreze în vreun fel că termentul "naos" poate să includă și "curtea din afara [sanctuarului] templului (naos)" descris în Apocalips 11:2. Însă, așa după cum propria publicație a Societății citată mai sus menționează, chiar acest verset arată clar că nu o include, întrucat face o distincție clară între curte și sanctuarul templului. În mod sigur Ioan folosește termenul naos într-un sens limitat doar cu aplicare la "locuința divină" a lui Dumnezeu. - Vezi aceste versete în versiunea The Kingdom Interlinear of the Greek Scriptures.

    Din nou este un caz în care Societatea construiește raționamentul începând de la puncte de credințe și interpretări tradiționale și încearcă să facă ca Biblia să potrivească cu acestea, în loc să înceapă cu Scripturile și apoi să schimbe propriile învățături pentru a se conforma cu Cuvântul lui Dumnezeu (Compară Matei 15:1-9 și Marcu 7:6-9 unde Isus a condamnat pe scribi și pe Farisei pentru că permiteau ca tradiția să fie prioritară față de Cuvântul lui Dumnezeu). Așadar, rămâne încă de văzut dacă Societatea va reveni la poziția pe care o avea înainte de 1935 și să accepte învățătura clară a Bibliei că marea mulțime se află "înaintea tronului" în sanctuarul ceresc al lui Dumnezeu (naos) sau dacă mai degrabă va continua să facă situația obscură prin încercări de a face ca Biblia să potrivească cu învățăturile prezente ale organizației.

sus